Posted by Ma simt atat de obosita incat nu stiu ce se intampla cu mine. Cred ca excesul meu in ceea ce priveste munca a cam depasit toate limitele. Si desi nu-mi place sa recunosc acest lucru am devenit din ce in ce mai irascibila. Parca nu imi mai face placere sa mai fac nimic si parca toate lucrurile din jurul meu au cu totul si cu totul o alta conotatie.
Imi doaresc atat de mult sa fiu cea dinainte de toata nebunia asta incat, daca ar fi nevoie acum chiar mi-as lua concediu si as pleca undeva cat mai departe de toate problemele cotidiane de aici. Cred ca tu aveai dreptate cand mi-ai spus ca este timpul sa mai iau o pauza, poate chiar am nevoie de liniste si sa ma pot detasa de toate astea…
Poate ca acolo undeva inca se mai simte lipsa ta si chiar imi doresc sa fii aici cu mine. Da, stiu! Mi-ai spus de atatea ori ca jobul tau este de vina pentru tot ce se intampla, incat nu mai vreau sa aud acelasi lucru mereu… Am obosit si am obosit rau…
Nu stiu unde sa ma indrept, nu stiu ce trebuie sa mai fac pentru ca tu sa fii multumit. Nu credeam ca o sa ajung si in acest stadiu, dar uite ca tu ai dreptate de fiecare data. Nu stiu cum de tu poti stii atat de multe lucruri despre mine, iar eu habar nu am.
Parca m-ai citit ca pe o carte sau poate ca te-ai obisnuit atat de mult cu mine, incat stii tot despre mine. As fi vrut sa am mai mult timp liber pe care sa-l pot imparti cu tine. Sincer abia astept sa te intorci acasa si abia astept sa facem tot felul de activitati impreuna. Si mai e ceva, chiar imi place sa gatesc cu tine. E o chestie chiar foarte tare…