ian. 13

Cate ceva despre orgoliul meu si orgoliul tau

Cate ceva despre orgoliul meu si orgoliul tau

Ce ar fi astazi sa vorbim despre orgolii? Stiu ca tu nu esti de acord cu mine, dar mi-ar face placere sa vorbesc cu tine despre lucrurile care ma dor pe mine si ma fac deseori sa plang. Mai stiu si faptul ca tie nu iti place sa ma vezi plangand, stiu ca mereu o sa ma certi pentru aceasta chestiune, dar nu mai vreau sa ma ascund. Am incercat sa nu pun prea mult la suflet ceea ce s-a intamplat in ultimele zile intre noi, dar eu una nu mai pot asa, nu mai pot sa ma gandesc la tot felul de chestii ciudate care pot avea efecte negative asupra relatiei noastre.

Nu pot sa spun ca in momentul asta sunt foarte fericita, dar vreau sa scap de starea asta care ma omoara incet si sigur. Sunt curioasa oare tu nu ai observat nimic in tot acest timp cu privire la comportamentul meu? Mereu ma certi ca nu sunt in stare sa fac aia sau cealalta, dar niciodata nu imi spui cum sa ma indrept. Tu vrei ca eu sa scap de starea asta, dar nu imi oferi nici un fel de sprijin.

Mi-ai mai spus tu odata ca orgoliul nu te lasa sa imi intinzi o mana de ajutor, ba mai mult mi-ai spus ca imi vei spune de fiecare unde gresesc, dar nu imi vei da si sfaturi pentru a indrepta aceste greseli ale mele.  Poate ca e de vina si orgoliul meu prostesc pentru ca nu ma pot controla atunci cand trebuie sa vorbim lucruri serioase si nici nu am rabdare sa te ascult pana la capat.

Habar nu am incotro sa ma indrept si ce trebuie sa fac, doar ca imi doresc atat de mult sa nu mai fac greseli si sa nu ma mai cert cu tine incat as fi capabila sa renunt si la orgoliul meu. Cu toate ca prietenele mele imi spun ca nu este bine, eu nu vreau sa renunt la tine.